Între 15 și 17 septembrie, milioane de oameni din întreaga lume vor ieși în stradă pentru a cere o eliminare rapidă și echitabilă a combustibililor fosili (cărbunele, petrolul și gazele) – cea mai mare cauză a schimbărilor climatice. În România, Marșul pentru Oprirea Combustibililor Fosili va avea loc în București, vineri, 15 septembrie, începând cu ora 17:00, în Piața Victoriei și va reuni cele mai mari organizații de mediu din țară, printre care se numără Greenpeace, Fridays for Future, WWF, Bankwatch, Reper21, Terra Mileniul III, Declic și altele.  

Deși temperatura anuală medie din ultimii cinci ani la nivel European este cu aproximativ 2,2°C mai mare decât valorile tipice din perioada preindustrială, iar efectele acestui fenomen se resimt și pe teritoriul țării noastre, Guvernul României refuză să ia măsurile necesare pentru a combate schimbările climatice. Lipsa unui cadru legislativ care să reducă substanțial emisiile cu efect de seră, cât și investițiile în proiecte noi de exploatare sau extindere a combustibililor fosili pe care le aprobă guvernanții, expun la riscuri ridicate cetățenii și ecosistemele țării. 

Pentru că aproximativ 86% din emisiile globale de gaze cu efect de seră din ultimul deceniu sunt cauzate de industria combustibililor fosili, mai mulți activiști și activiste tinere din România au decis să se alăture Grevei Globale pentru Climă (n.r. Global Climate Strike), o manifestație care din 2019 se petrece anual în luna septembrie, și care reunește în stradă elevi, studenți, profesori, părinți și nu numai. În acest an, tema principală a mobilizării este eliminarea treptată a combustibililor fosili, subiect care în România se regăsește doar teoretic în planurile decidenților.

Scenariu distopic: defrișăm păduri și extindem proiectele de minerit 

Un exemplu clar care arată că Guvernul nu are un plan de tranziție de la combustibili fosili către energie nepoluantă, în concordanță cu angajamentele asumate la nivel european și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, este noua Hotărâre de Guvern, care  prevede distrugerea a 43 de hectare de pădure, fără compensare, pentru extinderea unei cariere de lignit în Gorj (Roșia de Jiu).

Pădurile sunt o resursă vitală în atenuarea schimbărilor climatice, însă guvernanții au interese care afectează siguranța oamenilor și naturii. 

Neptun Deep: o nouă amenințare pentru litoral și climă

Începând cu 2027, OMV-Petrom se așteaptă să extragă aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an în cadrul proiectului Neptun Deep, timp de cel puțin 20 de ani, cu mult peste perioada în care sistemul energetic european ar trebui să renunțe la combustibilii fosili. România, împreună cu celelalte State Membre UE și-a asumat reducerea cu 55% a gazelor cu efect de seră până în anul 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și neutralitate climatică până în 2050.

Exploatarea gazelor offshore pune în pericol, fără o justificare climatică, de mediu și nici măcar una economică, un ecosistem reprezentativ pentru România și porțiuni din litoral. România are opțiuni mult mai bune și un potențial foarte mare pentru energie curată. Declanșarea exploatării este o greșeală ireparabilă, pentru care va trebui să plătim cu toții.

Tratatul privind Carta Energiei ține România pe loc

Un impediment pe care îl are România în a avansa o tranziție energetică reală este Tratatul privind Carta Energiei, un acord depășit care oferă posibilitatea companiilor internaționale să dea în judecată statele membre pentru schimbarea politicilor publice din domeniul energiei. Țările europene se confruntă deja cu litigii de miliarde de euro din partea companiilor de combustibili fosili pentru deciziile de eliminare treptată a cărbunelui. Aceeași soartă o poate avea și România, care are procese intentate în valoare de 250 de milioane de euro. Comisia Europeană a propus retragerea coordonată din tratat, iar România trebuie să susțină această opțiune. 

Știința este clară: omenirea trebuie să nu mai exploateze combustibilii fosili, dacă dorim să menținem obiectivul de încălzire globală la cel mult 1,5°C realizabil. 

Lumea are nevoie acum de o tranziție rapidă și echitabilă către un sistem energetic eficient, echitabil și universal, bazat pe surse de energie nepoluantă și produs cu respect pentru natură și pentru drepturile suverane ale popoarelor indigene și ale comunităților locale.

Ce vor tinerii de la decidenți?

În concordanță cu mișcarea globală pentru justiție climatică, tinerii și organizațiile care s-au alăturat marșului cer:

1. Stop combustibililor fosili noi – Fără proiecte, finanțări sau subvenții noi și fără noi aprobări, licențe, autorizații sau prelungiri ale proiectelor de gaz, petrol sau cărbune. Această cerere vizează proiectul Neptun Deep, proiectul de exploatare a Carierei Roșia de Jiu și altele. 
2. O eliminare rapidă, justă și echitabilă a infrastructurii existente în concordanță cu limitarea creșterii temperaturii la 1.5C și a planului global. Pentru a face acest lucru posibil, România ar trebui să se alăture demersului de dezvoltare a unui Tratat de Neproliferare a Combustibililor Fosili, care să asigure că fiecare țară contribuie echitabil la scăderea utilizării combustibililor fosili.
3. Noi angajamente pentru cooperare internațională cu privire la extinderea drastică a transferurilor financiare și tehnologice pentru a asigura accesul la energie regenerabilă, planuri de diversificare economică și o tranziție justă, astfel încât fiecare țară și comunitate să poată renunța treptat la combustibilii fosili. 
4. Încetarea greenwashing-ului și a afirmațiilor care susțin compensările, captarea și stocarea dioxidului de carbon, sau geoingineria ca fiind soluții pentru criza climatică.
5. Tragerea poluatorilor la răspundere pentru pagubele pe care le-au provocat și impunerea corporațiilor din domeniul cărbunelui, petrolului sau gazului să plătească despăgubiri pentru pierderile și daunele aduse climei și pentru reabilitarea, remedierea și tranziția comunităților locale prin intermediul mecanismelor globale de justiție fiscală și responsabilitate corporativă.
6. Oprirea lobbying-ului pentru combustibilii fosili. Spunem NU corporațiilor care dictează regulile acțiunilor climatice, finanțează sau participă la discuțiile despre climă sau subminează efortul global cu privire la schimbările climatice.

Câtă vegetație trebuie să mai ardă, câte orașe mai trebuie inundate sau câte valuri de căldură mai trebuie să lovească populația României ca să trezească decidenții la realitate? Încălzirea globală e aici și se resimte din plin. În pofida tuturor avertismentelor referitoare la arderea combustibililor fosili care ne duce către colaps climatic, guvernanții refuză să ia orice fel de măsură pentru a reduce cauzele care alimentează schimbările climatice și pentru a ne apăra de efectele sale. Ca tineri, am moștenit un sistem economic distructiv, care exploatează natura, oamenii și animalele, dar pe care vrem să-l schimbăm. Trebuie să-l schimbăm, pentru că vrem să ne bucurăm în continuare de mediul bogat în care ne-am născut. Avem o responsabilitate de a prezerva clima și biodiversitatea generațiilor viitoare, așa că ieșim în stradă vineri și invităm cât mai mulți tineri să ni se alăture!, spune Marian Ignat, unul dintre tinerii activiști din organizare. 

Ne-am unit în organizarea acestui protest sub un crez similar, acela că lupta împotriva încălzirii globale este în directă legătură cu lupta pentru drepturile omului. Nu putem avea o discuție despre drepturile omului fără să realizăm că încălzirea globală nu ne afectează pe toți la fel, grupurile vulnerabile (copiii, bătrânii, femeile, persoanele cu diverse afecțiuni ș.a.m.d.) sunt din nou lăsate singure împotriva acestui fenomen. De aceea, trebuie să ieșim în stradă pentru a spune stop exploatărilor până când nu va fi prea târziu pentru mulți dintre noi, spune Antonia Pîslariu, o altă tânără implicată în organizarea marșului. 

Demonstrația va începe la ora 17:00 în Piața Victoriei, de unde va porni în marș în jurul orei 18 spre Piața Revoluției, aproape de Ministerul Energiei.