În contextul supra-populării urbane, multe familii au ales să părăsească orașele pentru zone rurale mai liniștite. Unul dintre localnicii din Șimnicul de Sus a părăsit orașul tocmai pentru a regăsi această liniște și a fost pedepsit aspru pentru asta. Depozitul de cenușă al termocentralei Craiova II, prost administrat de către Complexul Energetic Oltenia, îi contaminează casa și aerul pe care îl respiră cu diverși poluanți. Mai mult, există planuri pentru extinderea depozitului de cenușă din bani publici. Șimnicul de Sus este un mic sat situat la nord de Craiova, al șaselea oraș al țării ca populație, lângă care funcționează două termocentrale pe lignit, Craiova II și Ișalnița, având o capacitate instalată de 300 MW și respectiv 630 MW. Peisajul din împrejurimile orașului este dominat de aceste două termocentrale, în special de coșul de 200 de metri înălțime de la Ișalnița. Ceea ce e mai puțin vizibil sunt depozitele de cenușă, componente esențiale ale tuturor termocentralelor care funcționează pe bază de cărbune. Pe dealul de lângă Șimnicul de Sus se situează un astfel de depozit care servește deversării cenușii rezultate din arderea lignitului în termocentrala Craiova II.
Dacă poluarea emisă pe coș de termocentralele pe bază cărbune este mai vizibilă și destul de bine reglementată prin legislație, poluarea produsă de haldele de zgură și cenușă tinde să fie ignorată. Toate aceste surse de poluare a aerului necesită monitorizare constantă și aplicarea unor măsuri de prevenție din partea operatorului având în vedere că aceste instalații, chiar și corect administrate, pot deveni un coșmar pentru populația din zonă. Oamenii din Șimnicul de Sus afirmă că în perioadele secetoase, atunci când vântul bate din direcția depozitului de cenușă, nori de praf coboară în vale către sat.
Deși poluarea aerului venită de la depozitele de cenușă nu este continuă, cenușa produsă în urma arderii cărbunelui conține concentrații mari de metale grele, compuși organici volatili și alți poluanți periculoși. Expunerea repetată poate, în timp, să contamineze solul sau apele și să pună în pericol sănătatea populației din zonă.
La finalul anului 2018, guvernul a publicat o propunere de hotărâre de guvern pentru extinderea depozitului de cenușă al termocentralei Craiova II, Valea Mănăstirii. Sub pretextul că proiectul este de interes public, statul va suporta costurile exproprierilor necesare (2 775 721 RON). Banii ar trebui să fie folosiți de Complexul Energetic Oltenia – compania care administrează termocentrala și depozitul de cenușă – pentru a face exproprierile, care ar trebui finalizate până în 2025. Acest fapt poate fi văzut ca ajutor de stat ilegal oferit din taxele plătite de toți cetățenii români și în detrimentul locuitorilor din zonă. Localnicii suferă deja de pe urma poluării cu particule în suspensie iar agravarea situației nu poate constitui interes public.
Pentru a afla mai multe despre poluarea aerului cu cenușă, am monitorizat poluarea cu pulberi în suspensie (PM) în Șimnicul de Sus timp de 45 de zile între 14 septembrie și 28 octombrie 2019.
Concentrațiile de pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5) sunt reglementate în România prin Directiva privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa. Limita maximă stabilită pentru PM10 este 50 µg/m³ la 24 de ore – care nu poate fi depășită pentru mai mult de 35 de zile pe an – și având o medie anuală de 40 µg/m³. Pentru PM2.5, directiva conține doar limita anuală care trebuie să aibă o medie sub 25 µg/m³. Însă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca expunerea la peste 25 µg/m³ la 24 de ore să nu fie depășită de mai mult de 3 ori pe an.
Aceste limite la 24 de ore au fost depășite la Șimnicul de Sus într-un număr semnificativ de zile dintre cele 45 studiate. Limita de 50 µg/m³ la 24 de ore pentru PM10 a fost depășită în 14 zile, având un trend ascendent în ceea ce privește concentrația începând de la 1 octombrie (Graficul 1). Asumând că trendul a continuat, ca urmare a condițiilor meteorologice precum inversia temperaturii și prezența ceții, , încălcarea limitei de 35 de zile într-un an pare inevitabilă.
Graficul 1 – Media la 24 de ore pentru PM10 (linia albastră) comparată cu limita admisă (linia roșie)
Nivelul foarte ridicat al concentrației de PM10 în a doua zi de monitorizare a fost rezultatul unei furtuni de praf care a avut loc în zonă și a fost consemnată de localnici. Furtuna durat în jur de 5 ore, crescând concentrația de PM10 la aproape 9000 µg/m³ (Graficul 2). Zona a devenit cunoscută pentru acest fenomen anul trecut, atunci când un nor de cenușă și praf venit de la depozitul de cenușă din vecinătatea localității Șimnicul de Sus a acoperit municipiul Craiova, fapt consemnat în presa națională.
Graficul 2 – valorile PM10 la fiecare minut în timpul furtunii de praf
Media zilnică a concentrației de PM2.5 raportată la limita la 24 de ore stabilită de Organizația Mondială a Sănătății relevă 17 depășiri în cele 45 de zile de măsurători (Graficul 3). Tendința de creștere a concentrației de PM2.5 s-a intensificat în mijlocul lunii octombrie, atunci când valorile au devenit duble față de limita stabilită de OMS. Acest fapt poate fi pus pe seama schimbărilor metereologice – un plafon de nori mai jos și apariția ceții. Valorile rezultate pot avea un efect negativ asupra sănătății locuitorilor din zonă și ar trebui să fie rezolvate de către autoritățile competente. În schimb, acestea tind să pună astfel de fenomene pe seama schimbărilor meteo, considerând creșterea nivelului de poluare ca fiind un rezultat firesc, în loc să dispună respectarea unor norme mai stricte de către principalii poluatori din zonă.
Graficul 3 – Media la 24 de ore pentru PM2.5 (linia albastră) comparată cu limita recomandată de OMS (linia galbenă)
Folosind direcția vântului pentru a determina posibilele surse de poluare a aerului, putem observa o serie de cazuri în care depozitul de cenușă situat la est (50-140° pe grafice) poate fi stabilit ca sursa poluării. Cele mai relevante pot fi observate în graficele 4 (16 septembrie) și 5 (20 septembrie) însă putem observa rezultate similare și în alte zile în care datele au fost colectate.
Graficele 4 și 5 – roza vânturilor pentru aportul poluării aerului de către depozitul de cenușă
În alte zile, direcția din care vine poluarea poate fi determinată ca fiind dinspre termocentralele Ișalnița (250-280° pe grafic) sau Craiova II (140-180° pe grafic):
Graficele 6 și 7 – roza vânturilor pentru aportul poluării aerului de către termocentrale
Nemulțumirile localnicilor din Șimnicul de Sus, dar și din localitățile învecinate, în ceea ce privește calitatea aerului în regiune, au fost exprimate în media națională dar și în diverse plângeri trimise către autorități – majoritatea ignorate. Tocmai pentru a-i sprijini în acest demers, am decis să facem propriile măsurători legate de nivelul poluării, care să poată fi folosite de localnici într-o plângere către Garda de Mediu. În acest sens, ne dorim să sprijinim comunitatea locală în demersul acesteia de a-și cere drepturile, asigurându-ne că accesul acestora la justiție nu este îngreunat.
În acest caz, Garda de Mediu ar trebui să facă publice datele colectate de Complexul Energetic Oltenia (CEO) privind emisiile de PM ale celor două termocentrale care funcționează în zonă: Craiova II și Ișalnița, dar și pe cele ale depozitelor de cenușă aferente acestora. În același timp, ar trebui să se asigure că CEO respectă legislația în vigoare privind poluarea aerului cu PM, obligând CEO să folosească aspersoare pentru a reduce emisiile depozitelor de cenușă. Mai mult, Agenția pentru Protecția Mediului Dolj ar trebui să producă propriile măsurători ale calității aerului în zona Șimnicul de Sus.
CEO ar trebui să-și folosească resursele pentru a monitoriza și ameliora poluarea, dar și pentru a asigura tranziția energetică justă.
