Planurile pentru tranziție justă din Hunedoara și Gorj

Planuri Teritoriale pentru Tranziție Justă: Analiza Participării și Transparenței

Pentru ca cele șase județe eligibile[1] să poată accesa Fondul pentru tranziție justă, autoritățile trebuie să pregătească Planuri Teritoriale pentru Tranziție Justă (PTTJ), documente care să descrie strategia de decarbonizare și proiectele care să contribuie la diversificarea economică locală. Un raport al Bankwatch România, organizație implicată încă de la început în proces, din noiembrie 2020, analizează pregătirea planurilor din Hunedoara și Gorj până în luna martie. Principalele probleme identificate se referă la participare și transparență.

Autoritatea centrală care coordonează pregătirea Planurilor este Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar consiliile județene coordonează grupurile de lucru din fiecare județ, trimițând  contribuțiile acestora la minister. Grupurile de lucru au fost stabilite pentru a asigura participarea publicului la luarea deciziei.

Spre deosebire de alte documente strategice locale, este de apreciat că PTTJ-urile sunt elaborate la firul ierbii. Totuși există o serie de piedici întâmpinate în cadrul procesului de consultare care îngreunează participarea. Fiind un plan care decide schimbări majore în organizarea economică a județului, este important ca toți actorii afectați să fie implicați.

Termenele limită foarte strânse se numără printre principalele probleme identificate în raport – atât în Hunedoara, cât și în Gorj au existat situații în care documentele relevante au fost puse la dispoziția grupului de lucru chiar și cu o zi înainte de termenul de predare, timp insuficient pentru a analiza și propune modificări. Transparența întregului proces ar putea fi de asemenea îmbunătățită – membrii grupurilor de lucru nu au fost informați când documentele au fost transmise ministerului sau dacă a fost luată în considerare contribuția lor.

Planul Teritorial pentru Tranziție Justă a județului Gorj

Planul Teritorial pentru Tranziție Justă a județului Gorj a fost trimis grupului de lucru pe 15 martie. Acesta menționează ca principale oportunități de dezvoltare a regiunii atragerea investițiilor străine și încurajarea IMM-urilor prin formarea de clustere economice; încurajarea energiei solare care are un potențial de 20-60 de GW în această zonă; dezvoltarea infrastructurii de colectare selectivă; creșterea ocupării forței de muncă în activități productive în sectorul energiei regenerabile, dar și alte sectoare deja existente în zonă, prin programe de recalificare și încurajarea cercetării și dezvoltării.

Pentru CE Oltenia, Planul ia în calcul două scenarii ale planului de restructurare al companiei, iar cel considerat mai plauzibil presupune eliminarea treptată a cărbunelui începând cu 2026 și închiderea completă a unităților pe bază de cărbune până în 2030. Elaborarea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui de către Guvern este însă esențială pentru a putea stabili direcția de dezvoltare a județului.

În următoarea perioadă vor fi identificate proiecte concrete în baza acestor direcții prin fișa pusă la dispoziție de către consiliul județean. În județul Hunedoara, PTTJ nu a fost încă trimis grupurilor de lucru și nu a existat o inițiativă similară pentru colectarea propunerilor de proiecte.

 

Raportul Bankwatch propune o serie de recomandări care pot rezolva dificultățile întâmpinate până acum: transparență și participare – publicarea livrabilelor de către minister pe pagina web dedicată cu actualizări la zi, organizarea unor ateliere de lucru care să dea tuturor participanților oportunitatea să se implice; accent pe redezvoltare – PTTJ trebuie să abordeze toate sectoarele economice, cu accent pe cele durabile, și nu doar cele care creează locuri de muncă imediate; diversificarea surselor de finanțare pentru industrie – FTJ are un buget restrâns pentru redezvoltarea zonelor și ar trebui să se concentreze pe ameliorarea efectelor sociale negative ale tranziției de la combustibilii fosili, nu pe susținerea în continuare a industriei cu emisii ridicate.

Planurile Teritoriale pentru Tranziție Justă sunt o condiție prealabilă pentru ca România să acceseze Fondul pentru o tranziție justă, în valoare de 2 miliarde de euro. Documentele trebuie să prezinte procesul de tranziție trasat, zonele cele mai afectate, toate tipurile de impact, activitățile preconizate și modul în care procesul va asigura participarea, monitorizarea și evaluarea.

Raportul despre progresul PTTJ-urilor din România este disponibil aici. Raport complet despre progresul planurilor în Europa Centrală si de Est, aici.

[1] Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Mureș, Prahova