A treia decizie judecătorească în favoarea societății civile: Instanța oprește lucrările la Răstolița
Miercuri, 10 septembrie, Tribunalul Cluj a aprobat cererea depusă de asociațiile Bankwatch România – filiala Cluj și Declic pentru stoparea temporară a lucrărilor la hidrocentrala Răstolița. Oprirea lucrărilor a fost dispusă de instanță până la soluționarea definitivă a dosarului în care se judecă acțiunea în constatarea caducității (perimării) autorizației de construire aferente AHE Răstolița.
Aceasta este a treia victorie în instanță din acest an împotriva AHE Răstolița. În iunie, instanța a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor. Ulterior, în iulie, Curtea de Apel Cluj a hotărât suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița.
„Suspendarea acordului de mediu ar fi trebuit să conducă la încetarea oricărei activități, precum defrișări sau lucrări rest de executat. Trăim însă, din păcate, într-un context în care această hotărâre judecătorească a fost desconsiderată în mod fățiș de către Hidroelectrica. Astfel, simpla suspendare a acordului de mediu nu a mai putut asigura, de una singură, protecția ordinii de drept și prevenirea unor pagube ireversibile. Până la dezlegarea definitivă a acțiunii principale, orice lucrări la AHE Răstolița sunt oprite. Salutăm hotărârea Tribunalului Cluj”, a declarat avocat Roxana Mândruțiu.
„Instanța a fost din nou de partea naturii și a decis că protejarea mediului este mai presus de presiunile transpartinice. Nu putem sacrifica natura la infinit. AHE Răstolița propune un schimb neprofitabil – 10 râuri sacrificate pentru nici 0,1% contribuție la producția de electricitate. Toate acestea, în baza unei autorizații de construire care nu mai este valabilă de decenii întregi”, a declarat Viviana Stoica, Coordonator Campanie Hidroenergie pentru Bankwatch România.
“Este deja a treia decizie judecătorească care arată că hidrocentrala de la Răstolița poate avansa doar prin încălcarea legilor, subminând interesele cetățenilor României”, a completat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.
Natură distrusă sub falsul paravan al „independenței energetice”
Proiectul hidroenergetic Răstolița a fost reactivat în anul 2024 prin implicarea directă a fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, și a fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, fără a ține cont de realitățile științifice, sociale și ecologice actuale. Mai grav, lucrările la proiect sunt în gravă contradicție cu orice înseamnă legislație pentru protecția mediului.
AHE Răstolița ar aduce o contribuție infimă la producția de electricitate – doar 0,081% anual – în timp ce ar afecta grav alte 10 râuri și ar sacrifica un ecosistem unic, situat în arii naturale protejate și situri Natura 2000. Dacă independența energetică a României ar fi un incendiu major ce trebuie controlat, Răstolița ar fi echivalentul unui șervețel umed încercând să stingă flăcările.
Deși autoritățile susțin că impactul major asupra mediului a fost deja produs prin lucrările existente, realitatea din teren demonstrează contrariul. Răstolița încă își păstrează vitalitatea pe segmentul dintre baraj și Mureș, oferind lostriței habitate esențiale pentru reproducere. Continuarea lucrărilor și punerea în funcțiune a hidrocentralei ar reduce dramatic debitul râului, provocând daune ireversibile întregului ecosistem.
Soluția poate fi consultată aici.