fbpx

Gazul nu e „fit” pentru criza climatică

Statele membre ale Uniunii Europene au căzut de acord să contribuie activ la diminuarea schimbărilor climatice, iar din acest motiv a fost propus prin „Pactul ecologic european” ca până în anul 2050, Europa să fie primul continent neutru din punct de vedere climatic. Pentru a legifera (obiectivele climatice), Comisia Europeană a propus de curând „Fit for 55”, o serie de măsuri legislative care ar trebui să paveze drumul către neutralitate climatică. Comisia susține înăsprirea regulilor privind taxarea emisiilor de CO2 și extinderea schemei de comerț cu emisii de CO2 (ETS) la mai multe sectoare[1], inclusiv inițiative pentru reducerea emisiilor de metan.

Pe de altă parte, propunerea încă lasă loc  pentru investiții în infrastructura și exploatarea gazelor fosile. “Fit for 55” propune și revizuirea Directivelor pentru combustibili alternativi și decarbonizarea pieței de gaze prin dezvoltarea proiectelor de hidrogen, printre altele. Gazele fosile vor avea acces privilegiat la finanțare publică și la alte beneficii de ordin legislativ dacă sunt amestecate cu hidrogen. Aceste avantaje sunt oferite prin statutul de Proiecte de Interes Comun și reglementate prin Regulamentul privind infrastructura energetică transeuropeană (Regulamentul TEN-E). 

Problema metanului

Ideea că gazul fosil este un combustibil de tranziție este una falsă. Gazul fosil emite jumătate din cantitatea de gaze cu efect de seră (GES) produsă de cărbune, iar extinderea infrastructurii pentru gazul fosil contribuie la încălzirea planetei din cauza scurgerilor de metan de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, greu de identificat și controlat. Metanul este un gaz cu efect de seră de 84-86 de ori mai potent decât dioxidul de carbon pe termen scurt (20 de ani)[2]. Un proiect video recent care se desfășoară și în România dovedește prin imagini amploarea emisiilor necontrolate de metan. 

Un studiu al Națiunilor Unite afirmă că, în prezent, concentrația atmosferică de metan crește mult mai repede comparativ cu orice alt moment din anii 1980 și până acum. Concentrațiile actuale depășesc 1800 ppb (parts per billion) față de nivelurile de 1200 ppb din anul 1980 (Fig.1), acestea fiind mult peste nivelurile din scenariile de creștere a temperaturii medii globale cu 2°C utilizate în evaluarea IPCC din 2013. Studiul UN concluzionează că obiectivul de 1,5°C al Acordului de la Paris nu poate fi atins la un cost rezonabil fără reducerea emisiilor de metan cu 40-45% până în 2030, din care 60% din combustibili fosili. 

Fig. 1 – Evoluție emisii metan la nivel global

Sursa: methanelevels.org 

Strategia UE privind emisiile de metan afirmă că pentru a atinge ținta de reducere GES cu 55% până în 2030, 37% din emisiile de metan vor trebui eliminate (față de 2005). Pachetul „Fit for 55” cuprinde inclusiv revizuirea acestei strategii, printre obiective fiind și impunerea unor „obligații de a îmbunătăți detectarea scurgerilor și repararea scurgerilor [de metan] pe întregul lanț de aprovizionare cu gaze fosile”. 

Cu toate acestea, în 2020 emisiile rezultate din centralele pe gaze fosile, la nivel UE, au crescut cu 23% față de 2013, iar multe țări își dezvoltă planuri prin care să acceseze fonduri publice pentru noi infrastructuri de gaze. 

Gaz + hidrogen = greenwashing? 

Deși își propun reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon, statele membre continuă să investească în gazul fosil. Miniștrii energiei UE au agreat în iunie 2021 să continue finanțarea Proiectelor de interes comun din gaz fosil până în 2029, cu o condiție: ca acestea să fie amestec de gaz cu hidrogen și să demonstreze că infrastructura poate deveni 100% „hydrogen ready” ulterior. Până la această decizie lista conținea 74 de proiecte de gaze fosile. România urma să finanțeze fazele II și III ale BRUA, Eastring și dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Gaze, dar și creșterea capacității de extracție a unor depozite de gaze interne. 

Ideea amestecului de gaze cu hidrogen a fost preluată și în România, o serie de investiții pe bază de gaze fosile și 10% hidrogen ar urma să fie finanțate prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR). Planul prevede o proporție de 40,8% a cheltuielilor legate de tranziția verde, dar mare parte din aceste fonduri este alocată către proiecte de extindere a infrastructurii pe bază de gaz fosil. 

Una dintre investiții presupune construcția unei infrastructuri masive de 4000 km de conducte pentru distribuția gazului fosil în combinație cu hidrogen, în valoare de 400 milioane de euro. Infrastructura a fost propusă în zona Olteniei, una slab conectată la rețeaua de gaze.  Comisia Europeană a respins în primă fază proiectul pentru că nu respectă ghidul care interzice finanțarea activităților poluante, însă Ministrul Energiei insistă în continuare cu viabilitatea lui. 

O altă investiție pe care România a propus-o prin PNRR este construcția a încă două centrale pe gaz, fiecare cu o putere instalată de 159 MW în Mehedinți și Constanța pentru producerea  hidrogenului în combinație cu gaz și surse regenerabile de energie – 100 MW la proiectul din Mehedinți, respectiv 20 MW la Constanța. Fondurile alocate pentru aceste investiții însumează 585 milioane de euro. Inițial proiectele au fost desemnate direct unui consorțiu de companii de stat și private, însă după discuțiile cu CE, Ministrul a decis sa fie finanțate prin apeluri competitive de proiect

PNNRR se află în prezent în negocieri și urmează a fi aprobat în luna septembrie a acestui an, conform Ministrului Energiei, când vom ști dacă proiectele bazate pe gaze fosile vor fi în final acceptate. 

Blocarea unor sume importante de bani în proiecte incompatibile cu țintele climatice este o decizie care va duce în viitor la proiecte irecuperabile financiar și la încetinirea tranziției, din mai multe motive. 

Potrivit Planului de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale (PDSNT), prognoza consumului de gaze în perioada 2020-2030 este una descrescătoare (Fig.2), la fel precum consumul înregistrat în ultimii 10 ani (Fig. 3). La nivel european, scenariile arată o scădere a cererii de gaze fosile între 32% și 37% în 2030 și chiar mai departe de această perioadă, noile proiecte fiind o risipă a banilor publici.  

Fig. 2. Prognoză consum gaze naturale – Scenariul de referință al Comisiei Europene (REF 2016)

Sursa: SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ, Planul de Dezvoltare a SNT 2021-2030, p. 30

Fig. 3. Consumul total de gaze naturale pe piaţa din România în perioada 2011–2020

Sursa: SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ, Planul de Dezvoltare a SNT 2021-2030, p. 28

Pentru încălzirea locuințelor există soluții mult mai eficiente cum ar fi electrificarea sau pompele de căldură în zonele rurale sau urbane mici, sau eficientizarea sistemelor de termoficare. Sectorul de încălzire în zona Olteniei este bazat în mare parte pe combustibili solizi și biomasă, iar pentru decarbonizarea acestuia trebuie promovate măsurile de eficiență energetică, încălzire electrificată din resurse regenerabile, aplicabilitatea acestor soluții putând fi realizate imediat fără a afecta mediul înconjurător. Conform principiului dezvoltării durabile, trebuie asigurat un echilibru pentru cei 3 piloni: economic, social și mediu, fără periclitarea capitalul natural. Proiectele de combustibili fosili nu sunt capabile să asigure acest echilibru, fiind dăunătoare pentru mediu și ineficiente financiar.

Decarbonizarea economiei ar trebui să reprezinte un proces accelerat către o economie neutră din punct de vedere climatic, competitivă și echitabilă, iar acest lucru se poate întâmpla printr-un sistem energetic inteligent, integrat și curat la care toate statele membre trebuie să contribuie. Deși la nivel declarativ România susține obiectivele climatice, de-a lungul timpului s-a alăturat mai multor poziții contrare, susținute de statele din estul Europei cu privire la politica de mediu a Uniunii Europene (scrisoare cu privire la obiectivele climatice, susținerea gazului fosil, recenta poziție despre strategia forestieră). 

Prin promovarea de noi proiecte pe bază de combustibili fosili, neconforme cu obiectivele climatice și energetice europene, resurse financiare considerabile vor fi deturnate de la dezvoltarea sectorului energetic pe direcția verde, fundamentală pentru a reduce încălzirea atmosferei. 

 

[1] Actualul sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) obligă centralele electrice, fabricile şi companiile aeriene cu zboruri în Europa să achiziţioneze certificate ETS, creând astfel un stimulent financiar pentru a polua mai puţin. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a propus crearea unui noi sistem de tarifare a carbonului prin extinderea acestora pentru sectorul maritim, încălzirea clădirilor provenit din combustibili fosili, transportul terestru https://ec.europa.eu/clima/policies/eu-climate-action/delivering_en
[2] IISD Report, Step Off the Gas: International public finance, natural gas, and clean alternatives in the Global South, 2021, p. 14, accessed on 29.06.2021, https://www.iisd.org/system/files/2021-06/natural-gas-finance-clean-alternatives-global-south.pdf

Autor: Nicoleta Petrică, campaigner pe gaze fosile