fbpx

Fondul de modernizare: între poluare și sustenabilitate

Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică pe 9 martie OUG-ul pentru stabilirea cadrului legislativ pentru implementarea Fondului de Modernizare (FM). Acest lucru vine cu o întârziere de un an și jumătate de la primul apel de depunere a proiectelor, în octombrie 2020, și la șapte luni de la depunerea primelor proiecte la Banca Europeană de Investiții.

Cu această ocazie, am trimis o scrisoare deschisă Ministerului în care atragem atenția că Fondul de Modernizare e un instrument special creat pentru statele membre cu venituri reduse, care să le ajute în tranziția către neutralitatea climatică, prin modernizarea sistemelor energetice. În România există însă propuneri de investiții în gaz fosil, care vor îngreuna tranziția energetică și ne vor ține dependenți de acest combustibil.

Ministerul Energiei va trebui să evalueze aceste proiecte din perspectiva potențialului pe care îl aduc eficientizării sistemului energetic și economic, dar și din perspectiva reducerii de emisii de gaze cu efect de seră. În contextul conflictului din Ucraina, dar și al crizei climatice, noile proiecte pe gaz ar adânci și mai mult dependența de combustibilii fosili, iar o parte din acest fond va fi folosit într-o infrastructură cu o durată medie de viață de cel mult 20 de ani, blocând miliarde de euro în active nesustenabile economic[1].

Ce este Fondul de Modernizare

Fondul de Modernizare este un mecanism financiar finanțat prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor de carbon alocate statelor membre prin schema EU-ETS pentru perioada 2021-2030. Conform notei de fundamentare a OUG-ului, România are alocate peste 200 de milioane de certificate pentru acest fond, echivalentul a peste 13 miliarde de euro[2]. În cadrul Directivei ETS  sunt menționate alte două mecanisme de care România poate beneficia, și anume mecanismul 10c[3] și Fondul de Inovare (art. 10a)[4], care cumulează cel puțin 10 miliarde de euro.

Proiectele care pot beneficia de Fondul de Modernizare sunt împărțite în două categorii: prioritate și neprioritare. Cel puțin 70% din resursele financiare alocate Fondului de Modernizare trebuie să fie investite în domeniile prioritare precum:

  • generarea și utilizarea energiei electrice din surse regenerabile;
  • îmbunătățirea eficienței energetice (inclusiv în transport, clădiri, agricultură, deșeuri, cu excepția eficienței energetice legate de generarea de energie folosind combustibili fosili solizi);
  • stocare a energiei;
  • modernizarea rețelelor energetice (inclusiv conducte de termoficare, rețele pentru transportul energiei electrice, creșterea interconexiunilor între statele membre);
  • sprijin pentru o tranziție justă în regiunile dependente de carbon din statele membre beneficiare (inclusiv sprijin pentru redistribuirea, recalificarea și perfecționarea lucrătorilor, educație, inițiative de căutare a unui loc de muncă și start-up-uri, în dialog cu partenerii sociali).

Restul investițiilor sunt considerate neprioritare; ele trebuie să demonstreze că au o contribuție la scăderea emisiilor GES, și se pot utiliza până la 30% din sursele fondului. Fondul de Modernizare poate acoperi până la 70% din costurile investițiilor neprioritare, atât timp cât costurile rămase sunt finanțate din surse private. România și Bulgaria pot finanța combustibili solizi doar dacă investiția contribuie la termoficarea eficientă și durabilă.

În cadrul regulamentului nu există însă criterii solide pentru a evalua alinierea proiectului la obiectivul UE de neutralitate climatică. Sunt multe lacune în criteriile de eligibilitate care riscă să crească dependența de combustibili fosili. Lipsa de claritate în ceea ce presupune definiția „investițiilor prioritare” – în special pentru modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a rețelelor de termoficare și a rețelelor de electricitate – lasă o ușă deschisă pentru creșterea ponderii gazului și petrolului în mixurile energetice ale țărilor dependente în principal de cărbune.

Asta înseamnă că statele membre beneficiare pot face investiții, inclusiv în gaze fosile, fără a avea nicio obligație de a analiza dacă investițiile în energie regenerabilă sau stocarea energiei și eficiența energetică ar fi mai benefice sau mai rentabile.

Etapele procesului de finanțare:

Sursa: prelucrare proprie pe baza informațiilor disponibile pe pagina Min. Energiei

Proiectele României la FM

România are deja un proiect aprobat, și anume linia de transmisie de înaltă tensiune cu dublu circuit între Constanța și Medgidia a companiei Transelectrica, cu o valoare de 22,99 milioane de euro, ceea ce face și mai presantă urgentarea actului normativ de accesare a fondurilor din mecanismul FM, mai ales dacă luăm în considerare și decizia Comisiei Europene de a scădea dependența de gazul rusesc în cel mai scurt timp, prin investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea infrastructurii[5].

De asemenea, după ce planul Complexului Energetic Oltenia (CEO) a fost aprobat, a fost anunțată depunerea a două cereri de finanțare din FM pentru construcția a două centrale electrice pe gaz fosil de 1325 MW, în valoare de 800 milioane euro[6], și ulterior a 735 MW în energie solară cu o valoare din FM de 470 milioane euro[7]. Totuși, până acum singurele proiecte pe gaz aprobate la nivel european au fost cele de cogenerare de înaltă eficiență (termoficare)[8].

Conform OUG, fondurile alocate prin FM vor avea ca scop finanțarea a nouă sectoare prioritare, dintre care o bună parte ar putea fi catalogate ca neprioritare după criteriile trasate în directivă:

  1. Surse regenerabile de energie (SRE): i. Surse regenerabile de energie în sectorul energie electrică; ii. Surse regenerabile de energie în sectorul încălzire și răcire;
  2. Stocarea energiei, inclusiv activități de cercetare, dezvoltare, inovare;
  3. Infrastructură energetică: i. Rețele de transport și distribuție energie electrică; ii. Rețele de transport și distribuție gaz natural, stocarea gazului natural; iii. Rețele de termoficare;
  4. Cogenerarea de înaltă eficiență;
  5. Capacități noi de producție de energie electrică pentru înlocuirea cărbunelui și echilibrarea rețelei;
  6. Energia nucleară;
  7. Producția și folosirea hidrogenului verde;
  8. Eficiența energetică în instalații industriale incluse în EU ETS;
  9. Producția de biocarburanți.

În prezent nu există o listă publică oficială a proiectelor propuse spre finanțare prin Fondul de Modernizare. Proiectele depuse până acum nu au urmat un cadru legislativ, lipsind totodată transparența mecanismului financiar. Prin acest lucru putem deduce că acele companii private care ar fi dorit să aplice la apelul de proiecte au fost descurajate de un sistem legislativ absent, singurii beneficiari de până acum fiind companii cu participație de stat.

 

[1] https://www.euractiv.com/section/energy-environment/news/the-green-brief-europes-great-gas-u-turn/

[2]  http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2022/03/NF-OUG_FM_17.02.2022_clean-pt-circuit-cu-semnaturi-de-ministri.pdf

[3] http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2021/11/Informatii-generale-10c.pdf

[4] http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2021/05/Anunt-ME-Fond-Inov-17-mai-2021-final.pdf

[5] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_1511

[6] https://www.economica.net/ce-oltenia-a-depus-cerere-de-finantare-din-fondul-de-modernizare-pentru-centralele-pe-gaz-de-la-turceni-si-isalnita_556451.html

[7] https://economedia.ro/virgil-popescu-am-depus-noi-proiecte-de-investitii-cu-finantare-din-fondul-pentru-modernizare-este-vorba-despre-8-proiecte-de-productie-energie-din-resurse-regenerabile.html#.YjR77HpBxPZ

[8] https://modernisationfund.eu/investments/