«Rapoartele de evaluare a impactului asupra mediului nu sunt obiective, nu sunt complete, sunt lipsite de  concluzii științifice relevante și măsuri reale pentru diminuarea impactului asupra mediului»

Acesta a fost principalul mesaj pe care Bankwatch România l-a transmis ieri Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Gorj și Coplexului Energetic Oltenia, în cadrul consultării publice desfășurate la sediul Primăriei Câlnic, pe tema extinderii lucrărilor carierelor de lignit Tismana I și II. Acestea sunt doar două din cele 10 cariere pe care Complexul Energeic Oltenia iși propune să le extindă, deși în prezent doar pentru 4 dintre ele există un Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM).

“Din aceste rapoarte, coroborat cu faptul că cererea de lignit este în continuă scădere, rezultă că aceste rapoarte servesc numai interesului privat al companiei, neavând nicio legătură cu principiul dezvoltării durabile, sau și mai mult, reducerea efectelor schimbărilor climatice, invocate adesea în aceste rapoarte”, a declarat Cătălina Rădulescu, avocat, membru Bankwatch România.

Organizația a atras atenția asupra aspectelor cu impactul potențial cel mai ridicat asupra mediului și sănătății populației, în special fiind vorba de un impact cumulativ:

• Lipsa evaluării impactulului tăierii pădurii asupra calității aerului din zonă, avînd în vedere că per total, pentru toate cele 10 cariere, suprafața ce urmează a fi defrișată este de peste 1400 de hectare. Nu se menționează diferența de calitate și de capacitate de absorbție și stocare a dioxidului de carbon între pădurea care se taie și plantele cu care s-ar ”ecologiza” la închiderea minelor, cum de altfel nu este evaluat riscul crescut la viituri și indundații;
• Lipsa evaluării impactului activităților de extracție, transport al cărbunelui, al depozitării cărbunelui precum și al folosirii (arderii sale). Efectele indirecte (precum poluarea aerului cu particule în suspensie, poluarea solului și pânzei freatice cu metale grele, riscul unor accidente etc.) nu sunt analizate cu privire la acestei aspecte.
• Lipsa unei analize ale contaminării apei de băut ca urmare a depozitării cărbunelui și sterilului.
• Lipsa unei modelări a dispariției pânzei freatice și respectiv a apei de băut pentru populație în jurul celor 10 cariere ale căror extindere se dorește, cumulat cu carierele tradiționale aflate încă în exploatare, deși localnicii mărturisesc că apa le lipsește cu desăvârșire sau că nu este potabilă[1]
• Lipsa analizei riscurilor la accidente precum viituri și inundații, alunecări de teren, care sunt frecvente în zonă.
• Studiile EIM nu conțin o descriere a populației direct afectate de fiecare carieră (satele din imediata vecinătate) și a modului în care este afectată viața la marginea carierei. Se fac referiri frecvente la Orașul Rovinari, care nu interesează în cauză, nefiind riveran acestor cariere.
• In ceea ce privește impactul asupra sănătății, studiile ignoră contibuția poluării aerului la cazurile de boli respiratorii, apreciind că acestea se datorează mai curând traficului decât impactului emisiilor generate de extracția, manipularea, depozitarea și arderea cărbunelui. Se ignoră astfel rapoarte[2] și documentare științifice recunoscute cu privire la impactul acestor emisii asupra sănătății umane.

Nu în ultimul rând, publicului nu i-au fost comunicate anexele la rapoartele de evaluare a impactului asupra mediului, la care se face referire în raport, pe motiv fie că sunt secrete, fie că sunt de dimensiuni mari și nu pot fi încălcate pe website-ul APM. Lipsa unor astfel de informații relevante (hărți, perimetre etc.) fac ca procedura de consultare a publicului să fie viciată și neconformă  prevederilor Convenției de la Aarhus privind accesul  la informația de mediu.