Compania italiană Enel a intenționat să construiască o mega-termocentrală în Galați. Proiectul exista de mai mulți ani, dar a fost demarat abia în februarie 2012, când Enel a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Galați un Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului. Enel a obținut modificarea PUZ (Planul Urbanistic Zonal) și a fost realizată Evaluarea Strategică de Mediu a acestuia, pentru care Agenția de Protecția Mediului Galați a eliberat Acordul de mediu, în pofida avizului negativ al Administrației Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Calitatea raportului de mediu realizat în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu, precum şi raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului realizat în cadrul procedurii de EIM au fost incomplete și de o calitate foarte slabă. Aceste rapoarte nu au conţinut decât descrieri succinte ale proiectului propus şi declaraţia că nu va exista niciun impact asupra factorilor de mediu, fără ca acest lucru să fie susținut printr-un studiu sau o analiză ştiinţifică. Efectul cumulativ al acestui proiect, în special cu proiectul de construire a unei alte centrale termoelectrice lângă Brăila şi cu principalul poluator din zonă, Arcellor Mittal, nu a fost evaluat.
Proiectul presupunea construirea unei termocentrale de 800 MW pe bază de huilă importată din Ucraina sau Africa de Sud, investitorul fiind Enel Producție SRL. Locația pentru construcția termocentralei se află la 3 km de Galați, în Zona Liberă, pe malul Dunării, în imediata vecinătate a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Impactul termocentralei ar fi fost legat în primul rând de emisiile la coș, dar și de transportul materiilor prime şi deşeurilor pe Dunăre cu barje, banda transportoare de cărbune şi deşeuri, stocarea în aer liber a cărbunelui și cenușii, poluarea apei cu mercur, activitatea de încărcare/descărcare a materiei prime şi a deşeurilor – gips,cenuşă etc.
Încă de la început, locuitorii orașului Galați nu au știut prea multe detalii despre proiectul care ar fi urmat să le influențeze viața. Mulți dintre ei nici nu știau de existența proiectului, deși subiectul a avut o oarecare acoperire în presa locală. Echipa Bankwatch România, ajutată de voluntari din Galați, a început din primăvara 2013 să organizeze o serie de evenimente de informare a locuitorilor cu privire la proiect și pericolele pe care le ascunde. În paralel s-a desfășurat și o campanie de strângere de semnături împotriva acestui proiect nociv, dar și o serie de întâlniri cu parlamentari gălățeni, cu primarul și alți reprezentanți ai autorităților și cu unele asociații non-guvernamentale pentru a trage un semnal de alarmă.
Deși un astfel de proiect energetic de amploare generează, teoretic, multe locuri de muncă, centrala de la Galați era prevăzută cu un grad ridicat de automatizare și ar fi necesitat un număr restrâns de angajați, de aproximativ 100-130. În cele din urmă, Enel a anunțat în octombrie 2013 că renunță la investiție pe motiv că acest proiect de mare anvergură nu are sens din punct de vedere economic, compania nereușind să găsească pe termen lung clienți pentru energia ce ar fi fost produsă timp de cel puțin 40 de ani.
Aflați mai multe despre campaniile de succes împotriva investițiilor energetice nesustenabile pe site-ul bankwatch.org.
